Toate se destramă-n jur și dor,
În gât simți nodul strâns, amar,
Nesiguranța-ți trece-n față,
Iar îndoiala-ți sapă-n prag.
Nu mai știi ce e de făcut,
Ai trecut pe modul automat,
Și viața trece, te-a pierdut,
Lăsându-te-ntr-un plâns neîncetat.
Rămâi la suprafață ancorat,
Spre viitor privești cu teamă,
Dar speranța încă te-a salvat,
Și-un zâmbet pe obraz se-ndeamnă.
Să-ți pui priorități ai vrea,
Chiar dacă unele-s firești,
Dar simți că dreptatea nu-i a ta,
Și în ezitări te rătăcești.
Nu contează ce va mai urma,
Ascultă doar ce inima îți spune,
Nu lăsa conștiința a-ți dicta,
Ci lasă instinctul să te îndrume.
Fii încrezător, ai dreptate deplină,
Iar lucrurile se vor așeza,
Să lași iubirea să îți vină,
Și prietenia te va lumina.
30.04.2026
LA PLUME DE DAVID ALEXANDRE LIEBERMANN