LA PLUME DE DAVID ALEXANDRE LIEBERMANN

Trezirea

E greu să te ridici de dimineață,

Mai vrei să stai o clipă-n pat,

Să guști din liniștea de gheață

Și să rămâi în vis, culcat.

 

Începi încet-încet să te gândești

La ziua ce-ți stă-n față, la efort,

Că iarăși trebuie să muncești

Purtând o mască, ca un port.

 

Când, de fapt, vrei să fii altundeva,

Într-un loc în care să te bucuri,

Să faci cu totul și cu totul altceva,

Departe de-ale vieții mii de lucruri.

 

Să te eliberezi de-al lumii lanț,

De ziduri reci și prejudecăți,

Să uiți de greul de pe bilanț

Ce-ți macină din sănătăți.

 

Să pleci departe, peste tot,

Să respiri adânc și conștient,

Să simți în suflet tot ce poți,

Trăind prezentul elocvent.

 

Să descoperi mintea și frumusețea,

Puterea ta ce n-are nicio pată,

Să lași în urmă veche tristețea,

Să fii ce-ai vrut să fii de fapt, o dată.

 

Zâmbește-i viitorului în față,

Căci marea lumină ți se dezvăluie,

Ieși acum din noapte și din ceață,

La capăt, soarele te recunoaște.

 

Lasă-ți corpul, în sfârșit, să trăiască,

Iubirea să-ți inunde inima,

Viața-n culori o să înflorească,

Căci s-a aprins, în tine, lumina!

 

26.01.2025

 

Aucune note. Soyez le premier à attribuer une note !

Ajouter un commentaire

Anti-spam