Furia mă strânge, mă-nconjoară,
Nu reușesc s-o stăpânesc nicicum,
E ca o flacără ce vrea să sară,
Să lase-n urma ei doar scrum.
Natura, liniștea și muzica sfinte,
Nu-mi mai sunt de ajuns acum,
Trebuie să las furia să se vândă,
Chiar dacă mă rănește pe drum.
Întunericul vrea să mă ia în brațe,
Dar eu rezist cu tot ce am în mine,
Încerc să las sunetul să mă învețe,
Să caut urmele unei liniști depline.
Îmi ascult inima, măcar o dată,
Să mă îndrume pe marea agitată,
Să mă concentrez doar pe lumină,
Cea care spre mal o să mă țină.
Să rezist, să mă bat cu disperare,
Pentru a nu lăsa mintea să apună,
Până voi găsi acea cale de salvare
Iubirea de sine, în loc de furtună.
03.09.2024
LA PLUME DE DAVID ALEXANDRE LIEBERMANN